Kaya de Vos în dialog cu Tatiana Niculesu despre volumul „Jurnalul unei iubiri imposibile“

Humanitas Podcast - A podcast by Humanitas

Categories:

LIVE cu prilejul apariției cărții „Iubire, semne și minuni. 10 povestiri„ și a reeditării volumului „Jurnalul unei iubiri imposibile”, semnate de Kaya de Vos. Vă invităm să ascultați dialogul dintre autoare și scriitoarea Tatiana Niculescu. „Iubire, semne și minuni. 10 povestiri„: Cele zece povestiri ale acestei cărți se situează la granița imperceptibilă dintre viață și moarte, vis și realitate, amintire și vedenie. Personajele lor trăiesc prietenia, iubirea, suferința bolii, a despărțirii sau a doliului cu o tulburătoare acceptare însoțită de premoniții și de mesaje criptice. Iubiri, semne și minuni dintr-un nevăzut magic rup vălul realității pătrunzând pe neașteptate în miezul vieții. Mișcându-se cu grație în spațiu – București, Oradea, Stockholm, New York, Barcelona – și în timp – din anii ’50 până în zilele noastre – Kaya de Vos construiește lumi după lumi în căutarea unui spațiu armonios și ocrotitor al fericirii la care visează, împreună cu ea, orice cititor. „Nu cumva trebuie să întâlnești excepția în altul pentru a o actualiza pe a ta? Și atunci? Ce lucru extraordinar poate să se întâmple în viața unei fete care se rezumă la a merge prin oraș și a picta obsesiv podul de pe Arno? La capătul așteptării Carinei, trebuie să se întâmple ceva „ieșit din comun“. Dar există oare ceva mai ieșit din comun decât îndrăgostirea? Frumusețea Carinei vine din faptul că știe să rămână, cu firesc și grație, în inima propriei așteptări. Cum va arăta iubirea Carinei dacă ea nu e comensurabilă cu nimic din viața obișnuită? Am citit fermecat povestea «imposibilei iubiri» a Kayei de Vos, cu gândul la trecătoarele noastre întâlniri pământene cu absolutul. Nu e minunat să simți zvonul unei lumi căreia, deși n-ai vizitat-o niciodată, îi păstrezi amintirea?“ — GABRIEL LIICEANU „Cred că și oamenii mari au nevoie de povești, petrecute în locuri minunate, cu personaje ca noi, și totuși deosebite prin neobișnuitul întâmplărilor pe care le trăiesc. M-am apucat de scris tocmai din nevoia asta a mea, pe care am bănuit-o a fi și a altora, de a migra din când în când într-o lume mai frumoasă decât cea în care trăim.“ — KAYA DE VOS